Delta Dunarii, mare formatiune deltaica, cuprinsa intre Ceatalul (Furca) Ismailului si Marea Neagra. Suprafata: 5 050 km² (inclusiv complexul lacustru Razelm ), din care 4 340 km² pe teritoriul Romaniei. La Ceatalul Ismailului, Dunarea se desparte in doua brate: Chilia si Tulcea. Bratul Chilia, care formeaza granita cu fosta URSS, transporta cca. 70% din apele Dunarii. El se despleteste in cateva brate secundare, care se reunesc de doua ori si formeaza la varsare o delta secundara. Bratul Tulcea se desparte la randul sau, dupa 17 km, in bratul Sulina, transformat in canal navigabil, si bratul Sfantul Gheorghe, foarte meandrat.
Delta Dunarii este o unitate de relief recenta (din epoca preistorica), formata prin colmatarea unui golf marin devenit liman. In functie de rolul pe care l-au avut in formarea reliefului cei doi agenti principali, fluviul si marea, se disting in Delta Dunarii doua sectoare: delta fluviala in vest, pana la marginea vestica a grindurilor Letea, Caraorman, Crasnicol, si delta fluvio-marina in est. Cele trei mari brate dunarene impart delta in trei mari ostroave complexe: Letea, Sfantul Gheorghe si Dranov. Suprafata acestora e brazdata de numeroase brate secundare, garle si canale artificiale (rezultate din rectificarea garlelor), care leaga fluviul cu numeroasele lacuri si mlastini din interior. Cele mai intinse lacuri sunt Fortuna, Gorgova, Matita, Merheiul, Isacova, Rosu.
Cam 80% din suprafata deltei este acoperita de apa in tot cursul anului, restul fiind constituit din japse si grinduri, care sunt inundate in perioada cand nivelul apelor este crescut, mai ales primavara. Doar grindurile mai inalte, reprezentand circa 1/12 din suprafata deltei, sunt neinundabile.
VEGETATIE
Vegetatia deltei e foarte variata si originala. Peisajul dominant il formeaza stufariile, marginite spre uscat de o centura de papura si rogozuri. Patura plutitoare de stuf, plaurul, din care se desprind uneori mici insule purtate de curent, ocupa o suprafata de cca. 100 000 de ha. In partea centrala a lacurilor din delta, neacoperita de stuf, cresc numeroase plante acvatice (nufarul alb si galben, sageata-apei, broscarita, bradisul etc.). Pe grinduri cresc salcii si plopi, care formeaza zavoaie, catina, ierburi, iar pe unele portiuni, vegetatie de saratura si de nisip. Pe grindurile maritime sunt paduri cu stejari, anini si frasini; intre acestea, renumita padure Letea, cu subarboret bogat si numeroase plante agatatoare (vita salbatica, iedera, hamei, curpen, volbura), care-i dau un aspect de vegetatie tropicala.
PESCUIT
Delta Dunarii este foarte bogata in peste; cele mai importante specii de peste sunt: crapul, platica, somnul, babusca, rosioara, avatul, stiuca, bibanul si salaul. Pe langa acestia, in Delta Dunarii patrund si pesti marini migratori (nisetrul, pastruga, morunul, scrumbiile de Dunare), care constituie obiectul unui pescuit intens.
FAUNA
Fauna pasarilor este foarte variata si bogata (cca. 300 de specii), Delta Dunarii fiind considerata un "adevarat paradis al pasarilor". Dintre acestea, cele mai valoroase sunt diferitele specii de rate si gaste salbatice, garlitele, lebedele, fluierarii, becatinele, sitarii, cocorii etc. Unele specii de pasari, cum sunt pelicanul comun si cret, lopatarul, egreta mare si mica, califarul alb si rosu si altele, au fost declarate monumente ale naturii pentru frumusetea si raritatea lor. Alaturi de acestea, in Delta Dunarii traiesc numerosi starci, cormorani, pescarusi, diferite specii de rapitoare etc. Fauna mamiferelor este reprezentata prin mistreti, lupi, vulpi, vidre, nurci, bizami, caini enot.
Sursa: DICTIONAR ENCICLOPEDIC ROMAN, editia 1964.
